'Batea un vant trist in departarea toamnei ,
si un susur bland imi soptise incetisor:
toate trec pana la urma !
Doar ceva ramane,
chiar si cand batrani vom fi...
Un zambet,
printre necazurile anilor ce vor veni!
El iti inveseleste chipul tau si te imbratiseaza,
cu o dulce amintire pe care niciodata nu o vei uita!
Desi,
trece repede ca o clipa a uitari,
totusi________
Va ramane dincolo de anotimpurile vremilor!
Chiar daca tu,
vei trece ca o frunza uscata in vant,
nu uita...
Sa-l lasi si pe chipurile altora,
doar asa inima ta va ramane mereu,
pline de bucuria,
Celui pe care la-I intalnit...
intr-o zi de toamna tarzi!
- A. A. Popovici,
No comments:
Post a Comment