Țărâna vieții !




Atunci când, 
mireasa nu va mai auzi glasul mirelui ei- 
moartea va veni ca un vuiet din adânc, 
ce va despica inima în bucați de pustiu! 
Tristă agonie- ce va dăinui o veșnicie! 
Lumina va fi un glas surd la suspinele ei- 
o adâncime amarnică. 
Țărâna vieții, va pustii rămașița tinereți ei, 
va smulge și ultima dorință a unei speranțe, 
ce totuși mai stăruie în goliciunea suflelului ei! 
Amintește-ți- că în tine nu va fi decât un gol, 
atunci când ființa nu va mai fi pe acest pământ, 
durerea mea va fi glasul șoaptei de ieri! 
Îmbrățișarea va fi doar un vis de primăvară, 
ce niciodată nu va cunoaște dragostea! 
El va rămâne o așteptare eternă- 
uitat în universul nepătruns de existență!
Atunci, așteaptă glasul tăceri- țărână rece!


                                            - A. A. Popovici,

Comments