Thursday, 3 September 2015

Emoția •



Va rămâne îmbrățișarea florilor, 
ca sub tăcerea sugrumată a liniștei de ieri! 
Mai pustiu e așteptarea bunului simț. 
Emoția e monologul ce arde, 
plăcerea nemișcată a sufletului. 
Torturat e brațul întins în final! 
Panicată este privirea ce s-a oprit în locul interzis. 
Stăpânirea doare în mijlocul libertăți- imaginare! 
Valul roșu se așterne între nădejde și disperate, 
ce vine- ca o blândă înfățișare ștearsă. 
Umilă și dulce e iubirea împărțită în secole reci! 
Nedefinit apare bucuria unui pericol adânc, 
ce oprește atingerea destinului fragil al inimii goale. 
Taina e cea care rămâne în urma șovăiri!



                                                   - A. A. Popovici,

No comments:

Post a Comment