In linistea tacuta a gandurilor mele neancepute,
ramase in briza noptii.
Timida ma apropi de cerul intunecat de stele,
cersind parca, un raspuns indepartare...
O durere dulce ma infiora,
ca un strigat dincolo de infinit.
Glasul uitari, sa sfarsit,
lupta neputincioasa a vremilor tarzii !
Ca un drum, aburul vietii trece,
freamatul anilor...
- A. A. Popovici,
No comments:
Post a Comment