Fără viitor îmi este nădejdea ! Mult, mult timp a trecut, ce nu se întoarce niciodată! Îmi place liniștea singurătăți ! Păreri umbrite, ce doar o scânteie sunt! O cenușă colorată se zbate în sclipire! Fulg de zăpadă, ce cade pe zâmbet! Înăbușit e momentul, o gândire ștearsă ! O amploare a rămas, sentiment nefericit! Izolat și nedemn e străfundul inimii, ceață de nori! Univers mic- nepătruns în așteptarea hazlie ! Melancolică e fața sufletului, ca atingerea fățișă a unui sărut ! Bizară e îndoiala vieții, tăcerea nostalgică! Amintiri- expresi și temeri e totul, care dispar odată cu înfățișarea lor!
- A. A. Popovici,
No comments:
Post a Comment