Monday, 28 August 2017

. .. din mine

 
Lasă-mă să te iubesc mâine pentru că azi este târziu . Nu mai știu să cred în speranța nădejdi ! Ca briza unui vânt așa este cuvântul lui Isus ! Când știi ce vrei de la viață doar atunci vei fi o binecuvântare pentru alți ! Liniștea cu Dumnezeu este izvorul unei nesecate iubirii ! Nu îți irosi mântuirea pe lucruri de nimic . Speranțele Lui în bătaia nebună după sufletul tău sunt ca iubirea veșnică a inimii ce așteaptă ! Mai visează ființă ce dorești călătoria amurgului . Exist într-un loc bizar ce taina sufletului o despică . Valul mării zvârcolește târzia liniște, acel suspin ! Flămândă îmi este boarea vieții Doamne, oare așternutul rugăciuni va mângâia durerea zbuciumată a minți mele ? El și tu ești sensibil atâta vreme cât timpul a oprit în loc freamătul aspru al înghețului . Aștern propoziți neterminate pentru că vreau să cred că dincolo de cuvinte există ceva măreț de iubit ! Mi-se cutremură în mine prietenia dulce ce am dorit-o ca pe un drum melodios . Undeva atunci, tu vei fi departe ca într-o zare ce nu dorea îmbrățișarea mea ? Vei fi tu Doamne, în norii tăi ca pacea arzândă a unui abur ce respiră în tăcerea sfărâmată ? Melancolic îmi este pasul către gândirea din mine . Sunetul firav al păduri mă cheamă, un foșnet al unui vers de muzică dureroasă s-e aprinde în arderea tristeței din mine ! De ce, vrem să ajungem să nu mai știm unde este Dumnezeu și-L căutăm pe Isus în gunoaiele ce ni se par a fi acolo în mijlocul laudelor ? Îmi voi omorâ sufletul cu dureri sfâșietoare ale chinului în agonia singurătăți !., Doamne, voi putea eu să te caut cu toată inima mea ? Ei se ridică și tot ei se doboară unii pe alți ! Atât timp cât sunt cărtile cu mine nu este loc de durere ! 


                                  - A. A. Popovici,

No comments:

Post a Comment